Internetul este într-o rapidă expansiune nu numai în toată lumea dar și în România. În 2023 numărul de utilizatori în România a ajuns la 17,82 milioane persoane, internetul având o rată de penetrare de 88,9%[1]. Utilizatorii de rețele sociale sunt în număr de 13,50 milioane persoane, adică 67,3% din totalul populației de 20,06 milioane. Timpul mediu total digital este de 7 ore pe zi[2], din care jumătate pe internet de la computer și cealaltă jumătate de pe telefon. În România nu există cercetări explicite despre utilizarea excesivă a internetului. Dar pentru că România se apropie de tendințele digitale ale statelor vestice ca de exemplu SUA, unde în 2022, 48% dintre respondenți se considerau dependenți sau oarecum dependenți de internet[3], putem aproxima că și în România există un procentaj în creștere a utilizării problematice a internetului.
În acest context se impun câteva întrebări:
- Ar trebui Biserica să fie preocupată de cum utilizează oamenii internetul?
Dacă oamenii utilizează problematic internetul prin rețelele sociale, jocurile video sau telefonul mobil, are această utilizare un impact asupra vieții duhovnicești? Ar trebui Biserica să aibă o poziție?
- Care este înțelegerea și răspunsul actual al Bisericii privind internetul?
Dacă utilizarea problematică a internetului are un impact asupra vieții duhovnicești, cum îl înțelege Biserica din perspectiva învățăturii sale? Și mai ales care este răspunsul dat societății digitale, oamenilor conectați la internet, prin predică, pastorație, activități sociale și intelectuale (cum ar fi conferințe, studii și cărți)?
- Ce perspectivă de înțelegere pot oferi Sf. Părinți dacă nu au avut internet?
Ce anume din învățătura patristică poate oferi o înțelegere și un răspuns la problemele utilizării problematice a internetului? Cum anume ar putea fi pusă în dialog învățătura patristică filocalică cu studiile științifice privind efectele internetului din moment ce Sf. Părinți nu au avut internet?
Cercetările din ultimii 25 de ani au demonstrat că utilizarea problematică a internetului este asociată cu mai multe tipuri de efecte. În continuare, vom explora foarte succint rezultatele studiilor privind efectele: cognitive, emoționale și comportamentale ale UPI.
Efectele cognitive
UPI poate duce la diminuarea masei cortexului prefrontal[4] (CPF), ceea ce afectează negativ procesele cognitive superioare precum scăderea atenției și concentrării, slăbirea autocontrolului[5], diminuarea metacogniției[6] și conștientizării de sine[7]. Suprastimularea CPF prin informații și stimuli constanți duce la deteriorarea acestei zone, persoana afectată începând să aibă probleme cu atenția la sarcinile zilnice dar și la propriile gânduri. În același timp, scăderea autocontrolului îl lasă pradă diferitelor pofte, impulsuri și reacții. Efectul cumulat al acestora duce și la slăbirea înțelegerii și monitorizării propriei gândiri, dar și la capacitatea de a lua aminte la sine.
Efectele emoționale
UPI poate cauza dependența emoțională de validarea și aprobarea celorlalți (Facebook)[8], care amplifică anxietatea socială[9] (teama de a nu fi pe placul celorlalți, compararea constantă cu alții și căutarea continuă a aprobării), iar aceasta poate duce la scăderea stimei de sine și la apariția depresiei[10] dar și la exacerbarea sentimentelor de iritabilitate, furie și agresivitate[11].
Efectele comportamentale
Suprastimularea circuitului de recompensă duce la căutarea constantă a plăcerii online[12]. În același timp, suprastimularea amigdalei cerebrale poate exacerba reacțiile emoționale, ceea ce duce la o sensibilitate mai mare față de stimulii digitali. În felul acesta, persoana poate să verifice obsesiv notificările (smartphone)[13] sau poate să aibă un comportament agresiv off-line (jocuri video)[14]. Pe de altă parte, utilizatorul poate să dezvolte comportamente de evitare a confruntărilor directe și comportamente obsesiv-compulsive[15], prin care caută să scape de tensiunea interioară produsă de anxietate.
Diac. Drd. Dan Alexandru FLOREA
[1] Simon Kemp, Digital 2024 global overview report, Meltwater, 13 februarie 2023, https://datareportal.com/reports/digital-2023-romania.
[2] Statista Research Department, Average daily time that Romanians spend with different kinds of media in 3rd quarter 2022, februarie 2023, https://www.statista.com/statistics/1172605/romania-average-daily-time-spent-with-different-kinds-of-media/#:~:text=Romanians%20spent%20around%20seven%20hours,a%20half%20hours%20a%20day.
[3] Ani Petrosyan, „Digital device addiction among users in the United States as of September 2022”, https://www.statista.com/statistics/1343695/us-users-addiction-digital-devices/.
[4] Matthias Brand et al., „Prefrontal Control and Internet Addiction: A Theoretical Model and Review of Neuropsychological and Neuroimaging Findings”, Frontiers in Human Neuroscience 8 (27 mai 2014), p. 8, https://doi.org/10.3389/fnhum.2014.00375.
[5] Konstantinos Ioannidis et al., „Cognitive deficits in problematic internet use: meta-analysis of 40 studies”, British Journal of Psychiatry 215, 5 (noiembrie 2019), p. 4.
[6] Fatemeh Bidi et al., „The Mediating Role of Metacognition in the Relationship between Internet Addiction and General Health”, Addiction & Health 4, 1–2 (2012).
[7] Joel Billieux, „Problematic Use of the Internet and Self-Regulation: A Review of the Initial Studies”, The Open Addiction Journal 5, 1 (29 martie 2012), p. 27.
[8] Pamela Wisniewski et al., „Facebook apps and tagging: The trade‐off between personal privacy and engaging with friends”, Journal of the Association for Information Science and Technology 66, 9 (septembrie 2015), p. 1886.
[9] Roselyn J. Lee-Won et al., „Hooked on Facebook: The Role of Social Anxiety and Need for Social Assurance in Problematic Use of Facebook”, Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking 18, 10 (octombrie 2015), p. 5.
[10] Betul Keles et al., „A systematic review: the influence of social media on depression, anxiety and psychological distress in adolescents”, International Journal of Adolescence and Youth 25, 1 (31 decembrie 2020), p. 10.
[11] Christopher P. Barlett et al., „Longer you play, the more hostile you feel: examination of first person shooter video games and aggression during video game play”, Aggressive Behavior 33, 6 (noiembrie 2007), p. 494.
[12] Daria J. Kuss, Mark D. Griffiths, „Internet and Gaming Addiction: A Systematic Literature Review of Neuroimaging Studies”, Brain Sciences 2, 3 (5 septembrie 2012), p. 366.
[13] Alexander J.A.M. Van Deursen et al., „Modeling habitual and addictive smartphone behavior”, Computers in Human Behavior 45 (aprilie 2015), p. 417.
[14] Anne Dickmeis, Keith Roe, „Genres matter: Video games as predictors of physical aggression among adolescents”, Communications 44, 1 (14 martie 2019), p. 107.
[15] Jee Hyun Ha et al., „Depression and Internet Addiction in Adolescents”, Psychopathology 40, 6 (2007), p. 428.